Harmony

& other dreams…

Comoara Nationala 2 si alte nebunii

Nebunii delireaza iar altii se considera normali ascultand delirul lor.

Am fost la cinema la filmul Comoara Nationala 2. Am platit un bilet ca sa vad un delir. Adica un film cu un scenariu absurd, bazat numai pe coincidente.

Luciditate pentru mine inseamna un om care nu urmeaza tipare de comportament, gandiri stereotipe, care evita pana si tiparele biologice instinctuale pentru scopuri mai inalte, bazate pe sentimente.

Sunt oameni mai lucizi decat altii. Unii se afla in coma. Nici unul nu e suta la suta lucid. Daca e adevarat ca exista un Creator si lumea e creata inseamna ca Isus Cristos a fost singurul om lucid, pana si pe cruce – „iata-ti femeie copilul tau” – si i-a aratat un frate de al lui. Nu i-a spus mama, i-a spus femeie. Sau fraza „lasati mortii sa-si ingroape mortii” iarasi spune multe. Mesajul lui era sa refuzam sa ramanem in dependente afective atunci cand nu se mai poate face nimic (ca si cazul cu femeia lui Lot care a intors capul inapoi).

Am ramas uimit ca in USA oamenii pot realiza ceva din copiii autisti, iar in Romania parintii isi nenoricesc copiii care altfel ar fi reusit si ei ceva in viata.

Sunt popoare unde ponderea oamenilor lucizi e mare si au fost cazuri in care s-a ajuns la psihoza de masa (nazismul, cultul zeului soare, etc.).

Faptul ca in anumite tari din lumea noua (Canada, Australia, USA) lumea o duce mai bine e pentru ca din 1900 oamenii au fost cat de cat selectati, nu au avut acces toti nebunii.

Noi românii nu excelam la inteligenta emotionala, dovada e ca o ducem prost de 2 mii de ani, mereu ne-au sclavagit altii iar acum in UE nu suntem pe merit si cred ca vom fi doar piata de consum.

Odata un profesor universitar aflat umpreuna cu studentii sai la un spital de psihiatrie le spunea studentilor despre pacientii cronici psihotici internati acolo: „vedeti, astia in lumea lor sunt mai fericiti ca voi”.

Nimeni din cei care dezvolta tulburari psihice nu e constient de faptul ca e un pic mai slow la minte, ca a fost directionat gresit de parinti, ca multi oameni sunt niste manipulatori constienti si nu trebuie luati de buni.

Bolnavii psihici, multi dintre ei sunt niste victime ale propriului handicap mintal, acela a unei inteligente emotionale scazute. Restul e filozofie (vorbitul cu D-zeu, posesie demonica, nu se pot demonstra asa ca e mai bine sa fie ignorate). Sunt si unii care isi fabrica boala putin cu putin (ca si cei care reusesc sa aibe orgasm prin autosugestie fara alte stimulari), de mici (sub bagheta magica a parintilor).

Ca sa ajungi sa dezvolti halucinatii auditive, sau vizuale, trebuie sa te autostimulezi intens multi ani de mic cu o lume imaginara, sa iti placa asta si sa doresti sa ramai in ea. Cat anume e lipsă de maturizare psihica si cat sunt cauze psihologice (programare parentala) asta tine de studiu, dar eu cred ca e şi-şi.

Asa ca atentie astia care aveti copii sau planuri de a face copii, analizati-va bine inainte. Urâţi oamenii, sunteti intoleranti, promovati cultul elitelor, sunteti motivati de lacomie si invidie, traiti pentru a imita pe altii? Daca e asa atunci copilul vostru s-ar putea sa dea de dracu.

Istoria ta se rezuma la urmatoarele (!!! ):

1. Ai fost educat de niste parinti perversi si inconstienti

2. Nu ai capacitatea de a intelege mediul social (pe primul loc fiind tu si parintii tai), nu ai deschis ochii pentru a prelua modele sanatoase exterioare familiei tale.

3. Ai inceput sa iti construiesti un scenariu mincinos pentru a te proslavi pe tine pentru ca nu te-ai simtit acceptat.

Parintii nu s-au inventat ca sa ia copiii note mari la invatatura sau ca sa fie batuti pentru a invata ceva. Invatarea se face intr-un climat destins, de joaca, cu multa baza materiala (nu doar carti).

Nu toti copiii ajung la balamuc spre „fericirea” parintilor. Copilul te poate ucide pe tine ca parinte daca nu-l cresti bine. Sunt destui parinti care au simtit pe pielea lor ce au semanat. Insa unii copii, mai prostuti, au ramas fideli in dragostea lor pentru parinti pana acolo incat au ajuns la balamuc.

Nebunia e tot o moarte, ca si consumul de substante (alcool, droguri, pastile de la psihiatrie, toate au rolul de a înabusi vocile parintilor din capul bolnavului psihic voci care spun:nu exista, nu trai, nu te bucura, nu gandi, esti prost, esti inadecvat, esti urat, esti slab, nu poti reusi decat daca… etc.)

· Exemple de combinatii scenariu(1)-contrascenariu(2)

· Vei cauta prin gunoaie(1) daca nu vei munci pe branci sa iti castigi existenta(2).

· Vei fi un nimeni(1) daca nu vei fi premiant la scoala(2).

· Atat (1) cat si (2) sunt precepte parentale (conditionari malefice parentale pentru a determina copilul sa reuseasca in viata motivat de frica).

· Copilul poate adopta un anti-scenariu. Ca de exemplu, nu voi munci nimic, nu voi invata nimic, iar daca e nevoie voi inebuni pentru asta, sau ma voi sinucide dar tot nu iti fac pe plac. Sau nu voi munci, voi fura. Nu voi invata, voi copia de la colegu care invata. Copilul face invers preceptelor din contrascenariu traind dupa o formula numita antiteza scenariului parental.

A iubi pe cineva pentru tine inseamna a-l poseda, inseamna posesie nu dragoste. Cand iubesti pe cineva il iubesti in primul rand pentru el, sa-i fie lui bine, nu tie

Barbatii care „iubesc” posesiv isi omoara femeia „iubita”, femeile care iubesc posesiv se sinucid. De fapt toti acestia nu sunt altceva decat niste adulti cu minte de copil care nu au invatat sa respecte sentimentele si nevoile celuilalt. Logica din mintea lor e urmatoarea: ei se simt niste copii neiubiti permanent cu teama de pierdere raportata la persoanele si lucrurile dobandite „cu greu”. Sunt cei care se plang mereu cat de greu le-a fost in viata si cat au muncit sa obtina ce au. De fapt pana la urma devin victima propriei minti (dar si victimele celor vicleni).

Teama de pierdere (dependenta emotionala) e exploatata de multi excroci si excroace ca de fapt si dependenta sexuala.

Ma uitam la cretina aia care a sarit de la etaj cu fiica-sa. Ea a avut lasitatea de a lua decizia asta, dar pe copila a intrebat-o cineva daca vrea sa moara?!

Copilul victima incocenta arata clar dimensiunea egoismului ei.

Fratele ei spunea ca de mica era retrasa si nu avea prieteni. Ei bine, cand unu din astia se indragosteste, nu se mai poate dezindragosti, daramite sa se mai reindragosteasca vreodata (li se pare imoral), ramane cu fixatii pe „prima dragoste”. Unii mai infantili nici nu au nevoie sa iasa din casa pentru asta, le ajunge internetul sa se indragosteasca lulea si pretind fidelitate in lumea virtuala.

Problema ei era de incredere in sine (scazuta rau) si faptul ca ea poseda nu iubea. Cand iubesti pe cineva pentru sinele propriu, atunci sinele tau se transfera in persoana iubita. Cand persoana iubita nu te mai vrea, ramai fara sine (fara o parte din identitate), simti ca nu mai existi. Si daca simti ca incetezi sa mai existi dar totusi constati ca existi doresti cu adevarat sa nu mai existi, prin urmare sinuciderea e doar un act de a face o concordanta intre ceea ce simti si realitate. Nu poti sa mai existi din moment ce simti ca nu mai existi, nu-i asa?

Adevarii sinucigasi, ajunsi la capatul puterilor, nu lasa biletele in urma si nu isi suna rudele dupa ce au inghitit 100 de pastile ca sa fie gasiti la timp pentru niste spalaturi gastrice (pseudosuicidul).

Pseudosuicidul ca si sinuciderea demonstrativa (aruncat de pe cladiri si poduri „din dragoste”) sunt acte infantile de egoism, asa atrage copilul din ei atentia asupra sa. Pseudosuicidul face parte din jocul „uite ce am ajuns sa fac din cauza ta!” (Eric Berne – Jocurile Adultilor) dar jucat la extrem.

Nu plateste pacatele parintilor, „plateste” agresiunile parintilor asupra ei autoagresandu-se prin ceea ce psihiatrii numesc depresie.

Stim cat drept la existenta isi acorda acesti copii agresati nu-i asa? Si mai stim ca nu le da psihiatrul si nici pastilele dreptul la existenta. Ori si-l castiga singuri, ori îi ajuta terapeutul, ori devin „proroci” cu latul de gat ca Oliver.

Toti care iau antidepresive si antipsihotice sunt leguma la inceput, pe urma redevin cum au fost pt ca drogurile nu mai au putere. Asa zisa vindecare cu antidepresive si antipsihotice e o pacaleala.

Ele, pastilele au un singur rol, sa-l tina pe corabie pe ala care nu mai rezista si vrea sa sara peste bord ca sa scape de familia de nebuni. Agresorii sunt multumiti ca li se linisteste victima si nu devin ei insisi agresati (asta pt o vreme).

Zoloft ca si Prozac dau stare de neliniste, excitatie nervoasa si duc la manie. Sa-i dai unui om nelinistit, agitat si ingrijorat Zoloft e ca si cand ai turna benzina pe foc

La psihiatrie nu am vazut decat oameni zombi care nu-si pot tine ochii deschisi, umbla pipaind peretii si tinandu-se de pereti ziua in amiaza mare. Daca s-au simtit bine mai incolo nu stiu, dar de revenit reveneau sigur inapoi.

Rivotrilul e un antiepileptic, care poate da mari dureri de cap si moleseala ca si carbamazepina. Acum e la moda ca psihiatrii sa prescrie antiepileptice pe considerentul ca reduc activitatea neuronala. Unii prescriu Depakine altii Rivotril, altii Carbamazepina. Si or mai fi….

Lumea exterioara are o anumita rezistenta perceputa de cei slabi la minte ca ostilitate.

Ceea ce stiu e ca un copil inteligent isi da seama de la sine de multe mecanisme psihologice si va face putine proiectii ale parintilor asupra altora. Multi din cei care au avut parinti buni cred ca toata lumea e buna si invers daca sunt mai prostuţi pot crede ca toata lumea e rea si ostila. Inteligenta emotionala tocmai asta iti arata ca nu tot ce zboara se mananca si de multe ori iti arata optim si in timp real asa cum unui autist nu-i arata nimic si trebuie sa invete mecanic mai totul. Enorm de multi oameni nu sunt decat niste marionete care percep toata viata asa cum li s-a indus in copilarie. Dupa o viata intreaga de perceptii eronate nu e de mirare ca o iau razna la batranete, stirile abunda cu ei. Cei mai slabi la minte o iau razna si mai repede, din adolescenta.

Copiii cu inteligenta emotionala redusa au structura psihica de plastilina. Daca parintele e pervers cu copilul mai prostut, copilul va deveni pervers cu el insusi (paradoxal) si cu ceilalti. Ce traieste in familie aia face lui insusi mai tarziu. Traieste ticalosie fata de el, devine ticalos cu el insusi. Daca unul îi spune „du-te dracu si spanzura-te” el se duce. Conditia e ca cel care spune sa aiba dominanta psihica asupra stari de copil a subiectului (adica subiectul sa se perceapa ca inferior cu mult fata de cel care i-l trimite la spanzuratoare; de aceea scaderea stimei de sine e principala cauza a tulburarii mintale si principalul lucru pe care il distruge un agresor psihic la alt om).

Cei pe cale sa inebuneasca au problema asta, inteligenta slaba, putere de intelegere redusa a emotiilor, a mediului social. Cu ajutorul logicii si a ratiunii ei pot invata mecanic (in psihoterapie) sa se descurce cu emotiile si sentimentele proprii. Cu timpul vor simti doar emotiile si sentimentele corecte (nu cele parazite invatate in familia de nebuni).

Sunt doua categorii de prosti pe lumea asta. Cei cu bun simt care stiu ca sunt prosti, care sunt buni la suflet (vezi Forest Gump) si isi vad de treaba lor (fac si ei ce pot pe lumea asta). Si prostii malefici, trufasi, ticalosi si rai (aidoma parintilor lor), care se pot hrani din nenorocirea altora, inclusiv a celor apropiati (vampiri psihici). Cu cat altii o duc mai prost cu atat ei se simt mai la adapost si uneltesc ca altii sa o duca prost. Strategia lor e ceva de genul: „mi-e frica, ma simt amenintat dar daca as putea sa-i lichidez pe toti m-as simti mai in siguranta”. Astia sunt prostii paranoici, cei infectati cu frica, ura, invidie, lacomie. Ei ajung dependenti de tot felul de vicii, jocuri de noroc, talharii, violuri, false identitati (proroc, de exemplu), deliruri de grandoare.

Isus a incercat sa schimbe lumea in bine, a fost omorat dar lumea nu a devenit cu mult mai buna. Inconstientul colectiv nu se schimba asa cu una cu doua, e nevoie de zeci de generatii.

Azi am vazut la stiri ca in curand vor fi 46% depresivi in Romania (cica acum sunt 15%, vreo 2,5 mil). Concluzia? Salvarea ramane individuala. „Nu pot fi ajutati, trebuie sa se ajute singuri” – o replica dintr-un film. Eu zic ca inconstientii nu se pot ajuta singuri. Natura îi elimina fara mila.

Da, dar vad ca tu gandesti pe cand la el se vede clar ingustarea campului de constienta, e tipic pentru oamenii care au crescut in familii cu parinti care nu gandesc.

Cei care incep viata sexuala la 14-15 ani au o structura psihica puternica, incredere in sine, sunt maturi, gandesc mai bine, nu sunt afectati emotional din familie sau si daca au fost agresati de parinti au rezistat cu brio. Mai tineti minte filmuletul cu aia de la motru de acu 2 ani? Ce sani mari avea fata aia la 12 ani iar baietii de 15-16 ce parosi erau? Astia sigur nu merg la vrajitoare la varsta 20-25 de ani, sunt convins ca vor fi patroni, macar de bordel.

Cand un om face un lucru la o varsta precoce iar tu nu poti desi ti-ai dori, stai si analizezi, te compari cu el si vezi ce are ala in plus sau in minus, si accepti starea de fapt care poate fi: sexualizare psihica slaba (are mare rol in maturarea psihica), inteligenta emotionala mai slaba, traume emotionale din familie (mai pe sleau parintele isi baga picioarele in increderea in sine a copilului sau) etc.

Ce am observat e ca mai niciodata oamenii slabi nu realizeaza ca sunt slabi, nu se compara corect cu ceilalti, nu isi pot identifica minusurile si nu iau masurile reale (se duc la bioenergeticieni si tiganci care dau in carti).

Cand omul incepe sa vb de diavoli si vrajitoare eu trag concluzia ca mare lucru din constient e anulat de inconstient.

Copiii care nu au trait dragoste in familie nu au busola corecta in viata. Busola autentica fiind sentimentele si dragostea. Daca ar fi cunoscut dragostea in familie gandea ca tine.

Pe langa asta frustrarea sexuala indelungata modifica campul de constiinta (ca orice trebuinta fiziologica nesatisfacuta) facand omul sa creada ca sexul inseamna fericire (asa cum pentru un flamand mancarea poate insemna fericire pe moment). Nu inseamna sexul fericire, e doar o trebuinta ca mancarea, apa; daca nu mananci mori. Daca un tanar nu face sex pt ca nu reuseste sa cucereasca un partener de sex opus poate sa dezvolte complexe de inferioritate si de aici tulburari psihice. Nu lipsa sexului inebuneste ci modul in care percepi frustrarea si o traiesti (iti pastrezi sau nu intacta increderea in sine). E normal ca baietii sa fie mai vulnerabili din punctul asta de vedere ei fiind cei care trebuie sa actioneze, sa-si puna mintea in contributie. Ori daca mintea, increderea in sine e afectata de mediu familial iata startul pentru multa suferinta.

Pt. barbati sensibili cu suflet feminin e traumatizant si umilitor sa plateasca o femeie pentru sex. Daca tu ai fi grasa si paralizata, ti-ai plati un gigolo la domiciliu? Ei uite, deocamdata mintea lui e grasa si paralizata, nu poate cuceri o femeie, dar o sa faca exercitii cu muschii cerebrali si va deveni un Don Juan. Sunt convins.

Pentru o fata nu conteaza, daca arata bine intra unu peste ea in casa si o violeaza si asa isi implineste visurile romantice de la sine (tanjeste si o fata dupa sex dar nu sa fie violata). Dar ce zic eu de fete ca intra si peste babe. Unde duc dorintele amanate…

Ca barbat trebuie sa te duca un pic capul iar daca nu te duce sa te autosesizesi sau macar sa iei seama la altii ce fac ca sa aiba succes, la urma urmei asa fac si maimutele, imita

Asa cum la femeie dorinta de a avea copil e sfasietoare tot asa si pentru un barbat sexualitatea si dorinta de a se culca cu o femeie e la fel de sfasietoare (mai ales pt cei fara incredere in sine).

Testul la care pica un barbat un pic mai in urma cu inteligenta emotionala e sexul, ajunge greu sa se culce cu o femeie. Fetele pica pe partea de aspect fizic din cauza asta sunt asa de disperate sa nu ia kg in plus. La barbati cam totul tine de minte (femeia cauta unu monstruos, paros pe greaban, cu salar mare, cu asta au garantia ca nu crapa de foame, ele si copilul). Nu de aspect, de minte. Nu contest ca barbatii frumosi au succes facil dar pierd in fata unuia urat pitic si bogat.

Sexul feminin sta mai bine la capitotul inteligenta emotioanala. Autismul e de 4 ori mai frecvent la sexul masculin. Si sunt multe grade de autism. Cumva e nedrept pentru ca tocmai ei au nevoie de inteligenta emotionala mai multa fiind sexul activ. Dar cresterea unui copil mic, comunicarea cu el, intelegerea realitatii lui revine mamei ori daca femeile ar sta la fel de prost ca barbatii la capitolul sentimente ar fi tare rau de bebelus. Si asa fac tatii mult rau agresandu-si copiii.

Minciuna de sine evolueaza in ->perversiunea de sine -> delir de grandoare morala, delir mistic etc -> nebunie totala. Cam asta e drumu.

In relatii si sex e ca in capitalism, marfa nevandabila ramane in raft. In comunism rahatul mai trecea conditionat cu ciocolata chinezeasca, dar sexul nu e pentru toti ca nu se mananca cu lingurita. Intelegeti asta si daca tot vreti sex mergeti la niste prostituate albe nu la tiganci bronzate si vrajitoare ca fraierii.

Stiti de ce tigancile nu fac bani din prostitutie? Ca le omoara tiganii lor daca le prind, de orgoliu. Insa e ok sa insele prostii.

Evolutia se bazeaza pe miracole (mutatii genetice) pozitive care au loc de la sine si culmea, doar pe planeta pamant, din abundenta, in rest pe nici un alt corp din univers nici macar un virus mutant care sa fi devenit bacterie si nici o bacterie mutanta care sa fi devenit protozoar.

In Evanghelii exista marturiile unor oameni cum ca Isus a inviat oamenii morti, a vindecat boli incurabile (inclusiv asa zisii schizofreni care atunci erau considerati posedati de demoni) si a facut niste profetii care s-au implinit. Intrucat Isus era un om extrem de sociabil si nu avea nevoie sa fie intretinut, ba inca facea si miracole iar profetiile lui s-au implinit, deduc ca nu indeplineste nicidecum criteriile unui schizofren care nu poate face nici macar miracolul de a se intretine singur ci e total dependent de ceilalti si de tratament (altfel e mereu in pericolul de a se autoagresa pe el si altii).

Daca Isus ar fi fost vreun pustinc pletos si barbos, nespalat de la nastere, care delira viziuni despre Iad si draci (asa cum fac calugarii nostrii ortodocsi atunci cand nu viseaza femei goale) descriindu-ne cu lux de amanunte cum e in Iad si Rai as deduce ca era tulburat mintal. In schimb Isus era bine primit de bogati si mai marii vremii, si era mai mult preocupat sa indrume oamenii spre o viata cumpatata si plina cu bun simt.

Faptul ca a declarat cum ca lumea noastra e o lume creata si finita temporal, ca exista un Creator dintr-o lume infinita temporal care a arendat aceasta lume unor slugi (unele netrebnice, altele credincioase), ca se va intoarce in calitate de Stapan ca sa ceara socoteala acestor slugi, toate acestea tin de filozofie si nici un psihiatru nu ar declara un om nebun pentru aceste idei atata vreme cat fizicienii nu pot dovedi multe fenomene din univers si mai ales atata timp cat genetica arata ca evolutia e imposibila.

Omul are nevoie de recunoastere si confirmare personala.

Vocile care le auzi sunt conforme cu proverbul „visul e o nebunie scurta si nebunia e un vis lung”.

Pur si simplu tensiunile psihice acumulate au rupt mecanismele de inhibare a ideatiei inconstientului in stare de veghe astfel ca in momentele de maxima tensiune emotionala auzi voci (de fapt visezi in stare de veghe). Acest fapt se datoreaza unor vulnerabilitati genetice mostenite. Multi avem aceste defecte genetice, dar daca nu intalnim mediul stresant (si cel mai important daca am avut parinti care sa ne arate cum sa facem fata unui mediu stresant) nu vom avea halucinatii auditive. Deasemenea oamenii sanatosi, izolati mai mult de un an in pesteri pot avea halucinatii auditive si vizuale. Creierul isi produce singur stimulii de care are nevoie.

Iconitele tale se numesc in analiza tranzactioanala „surâsul de sub streang” al condamnatului la care spectatorii raspund tot cu un surâs ceea ce incurajeaza condamnatul sa creada ca e justa postura in care a ajuns.

Oamenii nu te vor considera niciodata proroc atata timp cat nu te poti intretine singur si continui sa fii internat la psihiatrie. Daca tot iti place religia atat de mult da-ti seama ca mai intai trebuie sa fi un om onorabil in societate, cu servici, familie, sa fi un sot bun, un tata bun. Cel putin asta e imaginea care o afiseaza pastorii occidentali in fata comunitatii pentru a avea credibilitate.

Sfatul meu franc e insa sa renunti cu totul la misiunea de proroc pana nu reusesti sa invii niste morti si sa umblii pe apa mai bine decat Criss Angel.

In America (asa cum arata documentarul lui M. Moore despre Columbine) elevii care fac masacre in scoli sunt copii agresati din familie. Ei pornesc de acasa cu principiul in cap ca daca nu esti elita la scoala esti un nimeni in colectivitate (sunt educati sa tinda spre extreme nu spre un punct de echilibru, ceea ce si fac, intr-un sens sau altul). Mai intalnesc inca cativa ca ei, se agreseaza reciproc si gata conflictul cu victime colaterale.

Ma indoiesc ca intr-o scoala privata elevii sunt discriminati sau li se induce in cap cultul elitelor.

Acesti elevi vin de acasa cu cultul elitelor in cap, sunt umiliti la scoala de alti elevi si cedeaza.

Daca parintii nu i-ar vulnerabiliza prin inducerea ideii ca daca nu esti elita esti nimic, sunt convins ca nu s-ar intampla acele masacre. Nu cred ca in USA sistemul de invatamant agreseaza elevii, si nici in Europa occidentala. Pe cand la noi situatia e defavorabila si acasa si la scoala plus sistem de invatamant care nu pune accent pe practica ci doar pe teorie. Primeaza principiul, sunt sarac, n-am pe ce pune mana dar compensez memorand ca papagalul sute de carti in 12 ani de scoala. Si cand vine sa se angajeze la patron nu stie lucruri practice si elementare, noroc cu firmele care fac training daca vad ca au cu cine.

La clasele 1-4 aveam o invatatoare care facea liste cu numele fiecaruia, de cate ori duceam mana la barbie sau intorceam capul in spate aveam un punct pe lista. La final fiecare avea 10-25 de puncte care se materializau in 10-25 lovituri cu bata de bambus. Unii primeau asa de tare ca sareau schije din bata care nu tinea mai mult de 1-2 luni. De 8 martie trebuia sa o proslavim.

Profesoara de geografie ne dadea cu capul de tabla da tare de tot, tinandu-ne de perciuni. Sau ne tragea de gusa de ne durea vreo 2 saptamani.

Restul se rezumau la agresiune verbala cum am spus mai sus: „tampiti, pleava, gunoaie, nulitati”.

Cand am ajuns la facultate am intalnit oameni mai normali. Insa multi dintre noi nu stiam ce cautam la facultatea aia.

Multi au ajuns asa de obositi psihic (sa fiu in ton cu topicul) ca au dat-o pe alcool si au terminat facultatea in 10 ani, cu tentative de sinucidere. Am vazut fete in anul I voluptoase, iar prin ultimii ani piele si os negre pe sub ochi si cu capul mereu cazut pe banca. Nu stiau ce cautau acolo. Acu stiu ca acesti tineri se numesc „invinsi de scenariul parental” un fel de zombi, persoane ireale, cu creierul spalat.

In occident asemena oameni ar fi dati afara imediat din invatamant, dar s-ar putea sa fie impuscati inainte de a fi dati afara. Stiu americanii de ce sunt asa de zambitori.

In America de N triburile erau mereu in razboi. In America de Sud asa cum arata descoperirile arheologice, pe piramidele incase si maiase nu sta un rand scris dar e plin de schelete umane in ele rezultate din sacrificii absurde. Orasele au fost distruse din interior, s-a dat foc templelor si preotii ucisi pentru ca delirul lor avea ca unic scop conservarea puterii fara a oferi solutii realiste. Ce am vazut in filmul Apocalypto coincide cu reportajele de pe National Geografic. Sclavii eliberati in Africa imediat ce au plecat colonizatorii s-au masacrat intre ei pana in ziua de astazi din cauza ca bosii lor, vracii cu oase in buze si nas s-au pus la costum si au ravnit le mercedesuri.

Exista un sistem de pedeapsa la nivel individual si colectiv care actioneaza ca un bumerang.

Nu scrie in Biblie ceva de genul „nu pacatuiti ca iute voi intoarce faradelegile voastre asupra capului vostru” ?

Omul e astfel construit incat daca nu isi pastreaza o structura psihica armonioasa, pozitiva, pentru sine si ceilalti in egala masura, ajunge haituit de insusi psihicul sau. Ca ceilalti sigur il vor haitui.

Daca una spui, alta faci si alta simti, mai devreme sau mai tarziu disociatiile astea in slujba patimilor vor distruge creierul si individul.

Daca am merge intr-o familie de pseudointelectuali din Romania (cum sunt majoritatea, proveniti din fosti tarani) sa vezi ce se discuta, cata ura, cata desconsiderare, ala e asa, ala e prost, ala e urat, ala e sarac, ala e tampit. Apoi incep jocurile de devalorizare intre membrii familiei, parintii cu copiii. Parca sunt diavoli. In asemenea mediu se nasc si cresc copii. La inceput sunt descumpaniti, socati, infricosati, apoi incetul cu incetul devin infectati cu ura, frica, invidie, lacomie, dorinta de a imita pe unii care au de toate si par fericiti. Asemenea oameni daca ar emigra in USA sau Australia (prin absurd, pt ca astia nu emigreaza niciodata) acolo ar fi muti, nu ar avea ce spune.

Scoala pana in clasa a 12-a in Romania e ceva odios fata de scoala din Occident. Cand ajung in fata patronilor habar nu au de realitate, bine ca macar s-au invatat sa se opuna indoparii cu teorie si texte inutile. In sfarsit generatia actuala de dupa `89 si-a dat tot mai mult seama ca scoala romaneasca e inutila.

In concluzie, daca nu ai avut niste parinti intelepti care sa iti arate realitatea, ajungi doar un alt individ care imita si se implica pana peste urechi intr-o societate bolnava.

Negativismul e semn de tulburare emotionala, psihica, rea intentie, nu are deloc de a face cu disputele sanatoase de idei in scopul progresului.

E ceea ce a facut de exemplu Edison care a negat si combatut curentul alternativ al lui Tesla din pur orgoliu si prin campanii murdare (desi era constient ca e mult mai eficient decat curentul sau continuu). Cand a murit, i-a marturisit fiului sau ca asta a fost cea mai mare greseala a sa.

Negativismul e expresia ego-ului din om, a orgoliului, iar orgoliul nu e altceva decat demonul din om. Cum spune si Biblia, la diavol i se mai zice potrivnicul. Iar negativistii sunt copilasii lui de nadejde.

Are rost sa plangem niste populatii precum amerindienii din America de N sau S? Daca au fost diminuati ca numar e pentru ca asta le-a fost plata si rasplata, o consecinta a propriei organizari interne. Oricum se macelareau intre ei. Cati au mai scapat cu viata nu s-au putut integra in civilizatia occidentala, traiesc si acum in rezervatii. Au avut acelasi timp la dispozitie sa evolueze ca si europenii, omul a aparut cam in acelasi timp pe pamant. Faptul ca unii nu pot evolua nu reprezinta nimic pentru mama natura decat un prilej de selectie naturala. Acum, in epoca crestina exista conceptia de compatimire, de solidaritate, de regrete, dorinta de a se da timp la infinit celui care refuza constant sa se comporte normal, moral si responsabil in societate si fata de sine insusi. Pana nu demult era legea junglei dar aceasta lege nu s-a aplicat in N continentului american pe cand in america latina da. Cei care au vrut sa traiasca dupa legea junglei au fost spanzurati in USA. Nu a stat nimeni sa le faca psihoterapie. Sunt convins ca si la noi oamenii cu strctura slaba se vor inmulti tot mai putin iar daca nu se duce naibii planeta, in 50 de ani românii vor fi mult schimbati in bine de capitalism.

Concluzie: fii moral si corect in interior si nu te extermina nimeni din exterior. Pamantul si timpul sunt finite si nu la discretie pentru toti. Populatiile care au ca organizare interioara ura, invidia si teroarea ajung in sclavia celor care au ca organizare interioara o mai buna unitate, solidaritate, empatie emotionala, iubire de sine, moralitate. Da, se pare ca e moral sa duci in sclavie pe cineva imoral cu el insusi si familia sa. Asa spune si Biblia. Cand evreii o luau pe aratura, ajungeau excesiv de corupti, slabea puterea interna, veneau altii peste ei si-i transformau in sclavi. Nu se zice ca D-zeu nu bate personal cu bâta?

Parintii rusi si români isi agreseaza copiii de cand sunt f mici, le reteaza deciziile, sunt hiperprotectori sau deloc, le ghideaza viata in directia dorita de parinte (o forma de sclavie), mai nici un copil nu primeste jucaria dorita de el ci jucaria preferata de parinte (sau poate nici o jucarie, doar haine si mancare), in conditiile astea copilul e normal sa fie programat impotriva lui insusi si sa se apuce de baut sau de consumat droguri.

Nu e vorba de nici o astenie. Inconstientul tau negativ incearca sa preia controlul dupa cum se spune zicala: „de ce ti-e frica nu scapi!”.

La un moment dat constienutul slabit nu mai face fata, apar tot felul de senzatii dezagreabile, gen anxietate, astenie, insomnie, atacuri de panica dar astea vin dupa multi ani de autosabotare cu ganduri negative (interpretezi/anticipezi negativ tot ceea ce ti se intampla si asimilezi aceste interpretari in inconstient, interpretari pe baza carora percepi lumea inconjuratoare tot mai ostila si tot mai lipsita de sens). Constientul trage hais si inconstientul cea. Pana la urma mintea constienta oboseste. Dupa vreo 20-30 de ani de mers pe aratura trebuie sa te intorci si sa lupti impotriva unui inconstient malefic cu o minte constienta obosita si epuizata. In asemenea conditii tentatia de a aluneca spre neant e foarte mare. Desi totul se rezuma la o boala informationala care are la baza un mod de perceptie negativ, exista o sumedenie de vraci si medici care prescriu vitamine cu tona, ceaiuri calmante, tratamente bioenergetice si homeopate. De la un ceai calmant + un masaj pana la a deveni victima excrocilor practicanti de Reiki si reflexoterapie e un pas mic si cel mai adesea facut pentru ca cei care ajung sa faca tulburari psihice sunt persoane dotate cu inteligenta emotioanala redusa, aspect speculat imediat de excroci care stiu instinctiv asta. Ceea ce e imbucurator e ca inteligenta emotionala poate fi dezvoltata in 1-2-3 ani de psihoterapie intensiva si dintr-o persoana credula obisnuita sa nu gandeasca poti deveni o persoana destul de rationala. Dintr-o persoana orientata spre satisfacerea instinctelor precum animalul (barbatul spre sex, femeia spre inmultit iepureste), spre mancat zi si noapte, spre adunat parfumuri si alifii si geluri, spre schimbat faianta si gresia in fiecare an, spre adunat obiecte „de arta” poti deveni o persoana constienta de propriile sentimente autentice, dornica de a si le respecta nu de a mobila absenta lor cu pastile sau obiecte inutile, sau cu persoane de doi bani.

La noi care e cultura? Un politist e bun „painea lui D-zeu” daca nu se ia de nimeni si nu aplica legea. Dincolo e bun daca sta cu glont pe teava.

Intr-o societate nevrotica (nevroza inseamna minciuna, iar nevrotic inseamna mincinos, om care nu suporta adevarul) e normal ca indivizi abili, „talentati”, sa devina vraci, magi, energoterapeuti fara sa aiba diploma de liceu macar.

Cateva aspecte din AT, referitoare la starile eului de Parinte-Adult-Copil in diverse situatii:

1. In cultura tiganeasca cand isi educa copiii, parintii rromi nu dau permisiune Adultului sa se dezvolte si pun limite nesanatoase-imorale Copilului. Pentru ca este lasat Copilul salbatic si liber mai greu vedem la tigani psihoze si depresii.

2. Românii interzic starea eului de Copilul (interzic bucuria –> consecinta => sinuciderea), limiteaza dezvoltarea Adultului („faci cum spun eu ca doar nu esti tu mai destept ca mine” – parintele ia decizii in locul copilului, mergand pana la a interzice gandirea – consecinta => nebunia – psihoza) si exagereaza Parintele critic negativ, grijuliu negativ (consecinta – inconstientul copilului va fi inamicul sau intern pana la anularea propriului constient, vezi psihoze; nevroza si depresia sunt primele semnale ca inconstientul ne este duşman şi ne ataca din interior fiind programat in acest sens de parintii negativi cu acceptul cvasiconstient al copilului; cei mai inteligenti emotional scapa dar nu totdeauna fara sechele).

Unul din motivele pentru care atat de putin români se realizează e pentru ca ei ramân copii, adaptati negativ (fortat). Ei nu devin fii si fiice, ci la 40 sau 50 de ani li se mai spune „copilul meu” in loc de „fiul meu”.

3. Germanicii cel mai adesea organizeaza-structureaza timpul personal (pentru ca asa au trait in familie) atat pentru Adult cat si pentru Copilul natural („acum muncim eficient iar la sfarsitul programului de lucru ne distram, ne jucam ce ne dorim”), ei pun mare accent pe Adult dar nu uita de Copilul natural din ei (vezi dresura de caini, cainele „munceste” pentru a se putea juca cu mingea si cu dresorul la urma, joaca e recompensa cea mai eficienta, lucru care e interzis de parintele hiperprotector negativ; uneori parintele interzice joaca pur si simplu din invidie pe copil – „daca eu nu m-am jucat tu de ce sa te joci?”).

4. Reactia de contra-transfer (de umilire a Copilului de catre Parinte) e cea care domina in jocul cartofului fierbinte cand toti membrii familiei se afla mai tot timpul in starea eului de Parinte normând si aruncand intr-una cu reprosuri de la unul la altul (catre Copilul celuilalt). Compulsia pentru reprosuri si umiliri vine din interior, Parintele umileste si critica permanent Copilul in interiorul aceluiasi individ. Pentru a-si elibera Copilul individul isi canalizeaza Parintele critic asupra Copilului altei persoane (aceste procese nu sunt inconstiente ci se afla in preconstient si pot fi blocate cu suficienta motivatie odata ce au fost constientizate deplin).

6. In familiile disfunctionale predomina tranzactiile (comunicarea) de tip transfer/contra-transfer (repros-umilire si iar repros si lantul nu se mai termina).

Constient versus inconstient

Cand inconstientul si preconstientul ne sunt aliati (pentru ca am fost acceptati si intelesi neconditionat de parinti, pentru ca ne acceptam noi insine) el coopereaza armonios cu constientul nostru (starea eului de Adult) rezolvand problemele vietii adulte si bucurand Copilul din noi.

Cand inconstientul ne este dusman (pentru ca din atitudinea negativa a parintilor am luat de mici decizia ca lumea e ostila si ca nimic nu se poate realiza), acesta tinde permanent sa blocheze actiunile noastre constiente devenind din ce in ce mai greu sa ne indeplinim sarcinile de Adult. Aceste blocaje se mai numesc in faze incipiente nevroza si mai tarziu depresie. In depresie inconstientul neaga dreptul la existenta al persoanei.

Cand inconstientul negativ a anulat complet constientul, psihiatri pun diagnosticul de psihoza (ca sa se intample asta e nevoie de o vulnerabilitate genetica sau de stimuli negativi psihici foarte puternici, sau si una si alta).

La inceput au fost cateva principii negative, de genul „e greu de realizat”, „sunt slab” „ceva nu e in regula cu mine” „ma simt inadecvat in familia mea dar si in societate – datorita ochiului critic al parintelui” „nu se poate” „nu pot obtine nimic”.

Cu fiecare stire negativa, cu fiecare film de groaza vizionat se mai adauga o caramida la inconstient care devine tot mai negativ. De remarcat ca cei agresati si devalorizati in familie prind gusturi pentru filme de groaza sau filme violente, vizionarea acestora devenind un canal de defulare iluzorie dar de fapt e doar o adancire in „totul e groaznic”.

Fiecare dintre noi pornim in viata cu un constient+inconstient pozitiv care ne va ajuta o perioada cu atat mai lunga cu cat la inconstientul nostru ajung mai putine directive parentale negative (vezi cei care pareau OK si pe la 40 de ani aluneca in alcoolism, atunci li s-a terminat rezerva de inconstient pozitiv iar constientul nu mai face faţă).

Pe masura ce inconstientul devine tot mai negativ (inconstientul este camara inimii noastre) constient vom face faţă tot mai greu acestui inconstient negativ. Constient pozitiv + inconstient negativ = schizofrenie in cele din urma (suflet rupt de trup). Inconstientul nu devine negativ dintr-o data ci sub influenta filtrului constientului, pic cu pic de mici copii. Inca de mic poti vedea un copil daca e fricos (strctura slaba) sau e mai curajos. Poti vedea daca e introvert sau extrovert. Prin urmare, un copil fricos, introvert se va infecta incetul cu incetul cu frica, invidie si ura daca are parte de un mediu familial infestat cu invidie, ura si agresiune (agresiunea e reactia oamenilor infectati cu frica; atata timp cat se manifesta agresiv ei nu simt frica).

Din cele de mai sus reiese solutia de a invinge inconstientul. Atata timp cat mai exista constient, (cat mai sti cine esti, ziua, luna si anul si iti fixezi un obiectiv marunt de atins) poti incepe procesul invers, reprogramarea inconstientului pe linia constient – preconstient – inconstient. NIMENI nu va veni sa faca munca asta in locul nostru. Aici pe pamant fiecare e propriul sau creator, liber ca incetul cu incetul sa se conduca pe sine insusi spre fericire sau spre nefericire, zi de zi, clipa de clipa.

In terapie singura speranta a terapeutului e ca pacientul sa mai aiba un dram de Adult in el (un pic de constient). Dar cel mai important e ca omul sa isi dea seama ca NIMENI nu-l va putea ajuta daca nu se ajuta singur.

De ce oare cei mai mari magicieni isi tin reprezentatiile in Las Vegas? Pentru ca acolo probabil e cea mai mare concentratie de „Copii liberi, naturali” de pe pamant. Mesajul lor catre copiii spectatori?: – „Orice e posibil!”. Ce mesaj au imprimat in minte copiii care locuiesc in canale? – „Nimic nu e cu putinta!” Sunt doua extreme. Parintii care isi duc copiii sa vada numere de magie in Las Vegas si parintii care isi gonesc copiii in canale. Ce fel de inconstient au primii si ce fel de inconstient au ultimii? Totul e posibil versus nimic nu e posibil.

Prin urmare, daca facem parte din categoria „nimic nu e posibil”, e necesar sa devenim proprii nostri magicieni. Prima „magie” necesara in „jocul vietii care trebuie jucat” pentru ca o merităm e reprogramarea inconstientului. Odata „magia” asta indeplinita, restul magiilor, gen fericire, jucarii pentru oameni mari devin posibile de atins.

Inconstientul e doar un computer, dar functie de cum e programat de mic, genereaza emotiile aferente, bucurie-tristete, fericire-nefericire (ne slujeste asa cum l-am programat).Asta devine evident in situatiile in care omul desi are toate motivele de bucurie el nu se bucura (dar isi poate lua singur permisiunea de a se bucura daca e adult insa el nu stie ca e adult, asta descopera deabia in terapie). Sau invers, desi are motive certe de a fi trist si nefercit totusi isi mentine starea de echilibru emotional pentru ca a fost invatat de mic sa nu dispere. Singurul care poate reprograma inconstientul (starile patologice ale eului de Parinte paranoic care ne chinuie starea de Copil) e starea constienta de Adult in slujba Copilului din noi si renuntarea la ce am invatat de la parinti si care constituie in noi acea stare de Parinte paranoic, critic negativ, grijuliu negativ. De exemplu ipohondriacii au avut niste parintii grijulii negativ eficienti, îi cara in cap cu ei toata viata si-i pot transmite mai departe.La fel altii isi cara in cap parintii critici criticand pe toata lumea iar cand nu mai au pe cine se critica pe ei insisi.

Daca sunt tensiuni in relatie care o deranjeaza doar pe ea inseamna ca ceva e putred la mijloc, cineva nu prea iubeste. Las-o pe „mami” sa se duca, ai crescut mare. E o imaturitate sa te bizui pe partener, cand esti barbat. Daca o sa-ti vezi de cariera femeile vor roi mereu in jurul tau indiferent de varsta ta, vei avea ocazia sa te reindragostesti mereu (majoritatea femeilor fie ele puternice sau slabe cauta un barbat potent financiar-fizic-sexual pentru a-si rula propriul instinct – procrearea) . Daca mergi mereu pe ideea de tandem emotional o sa ai mult de suferit in viata. Barbatii de succes sunt autonomi emotional atat de parinti cat si de femeile care se perinda pe langa ei. Fidelitatea? Nu-si are sens decat cand e vb de ceva reciproc.

Bun, deci exista o conditie medicala deosebita pe care el nu si-o accepta. Mediul protectiv l-a invatat inconstient cum sa fie bolnav pe viata, dar constient nu accepta asta. Insa nici nu a facut nimic sa isi amelioreze situatia pentru ca a fost comod sa stea sub 4 perechi de aripi. Nu e tarziu, poate face de acum ceva. In psihoterapie poate invata sa se accepte pe el si eventual sa accepte alte persoane cu dizabilitati. Cunosc oameni in carucior care sunt binisor psihic, ies la aer si au pereche ca si ei de sex opus cu care fac schimburi afective si chiar sex. Deci isi traiesc viata pentru ca sufletul lor e frumos. Un suflet se poate infrumuseta. Acum tu strigi dupa ajutor pentru ca esti in paguba dar trebuie sa realizezi ca situatia fratelui tau e grava, a dat de dracu la propriu si s-a imprietenit cu el.

Intr-un sistem familial, copilul cel mai sensibil (cu structura psihica mai slaba) decompenseaza psihic. S-a intamplat sa fie fratele tau. De obicei adolescentii de sex masculin decompenseaza zgomotos cu alcoolism, droguri, jocuri de noroc, etc. si devin o grea povara financiara pentru familie.

Daca fratele tau a dezvoltat compulsia cu jucatul la automate, e un semnal ca toata familia e disfunctionala si e posibil sa urmeze si alti membri sa aiba probleme, ca de exemplu alcoolism, depresie, dormit cu somnifere. Nu cred ca e cineva fericit in familia ta.

Spui ca tatal sau e rece cu el. Cand barbatul nu-si iubeste copilul de acelasi sex cu el e clar ca nu s-a casatorit din dragoste. In asemenea cazuri barbatului nu-i pasa de baiatul sau insa face proiectii sexuale asupra fiicelor sale (daca le are) pe principiul „daca femela ce imi e sotie nu ma satisface ma scot eu cumva cu celelalte femele din familie, fiicele”.

Pe acelasi principiu, „fustele-closca” din familie is pun in gand sa se despagubeasca sexual prin proiectii asupra baiatului din familie, fiind cloşti de nadejde pentru el, posedandu-l si parazitandu-i la greu existenta.

Ideal era ca fratele tau sa fi fost educat de tatal sau nu de voi femeile, atunci ajungea barbat (daca tatal sau e barbat). Asa, in loc sa primeasca dragoste, a primit posesie si parazitare de la 4 mame, el trebuia sa fie masculul ideal care sa despagubeasca 4 femei pentru ca barbatul real din familie, tata, e mereu pe santier si oricum mama nu l-a iubit pe tata asa cum nici tata nu a iubit-o pe mama.

Deci proiectiile in familia ta sunt urmatoarele: tatal asupra celor 3 fete (eventual) si cele 4 femei (mama plus surorile) asupra unicului baiat care trebuia sa aiba in final 4 identitati.

Jocurile de noroc sunt o varianta a jocului psihologic „Alcoolicul pe sec”. Daca va renunta la automate se va apuca de baut sau de droguri, sau de luat bani din banci.

Ceea ce face el acum e modul in care va pedepseste pe voi pentru „dragostea” oferita (pentru posesie si parazitarea existentei lui). Si se autopedespeste pe el pe motivul ca nu merita sa existe. Ori de cate ori i-l veti ajuta sa iasa basma curata din nazbatiile care le face, va gusta un pic din „dragostea” voastra pentru el asa cum istericul spasmofilic adora sa cada pe jos pentru a fi dus cu mare pompa de tot familionul la spital si pus in perfuzii.

I-l tineti la facultate si a ramas repetent. Inseamna ca nu face facultatea pentru el ci pentru cele 4 mame. Nu vrea sa isi asume responsabilitatea unei munci de durata pentru ca el nu a existat pentru sine, ci pentru 4 mame. Ati sperat ca va veti casatori toate 4 cu el si pana la urma l-ati abandonat in relatie. Sunt convins ca se astepta la mai mult si acum cauta consolare la aparatele alea. Cat timp joaca la ele nu va mai aude si nu va mai vede in mintea lui, deci e mai linistit psihic si totodata spera din 5 in 5 secunde la un jack pot.

Acum e timpul sa i-l iubiti cu adevarat si asta se poate invata in psihoterapie.

Mai exista posibilitatea ca dupa cativa ani de manifestat la greu compulsiile sa se linisteasca. Dar asta tine de hazard, daca are ceva gene latente de maturizare psihica care se vor manifesta odata si odata si vor suprima comportamentul aberant.

Trebuia sa-ti dea el permisiunea sa-l suni.

Da, timp de 20 de ani a fost programat inconstientul tau intr-o anumita directie.

Inconstientul e de 500 de mii de ori mai puternic decat constientul (20.000.000:40), din cauza asta e foarte lenta reprogramarea lui in terapie sau din proprie vointa.

http://www.nexusmagazine.ro/index.php?opti…mp;limitstart=2

Inconstientul prin analogie seamana cu hard disk-ul unui computer, stocheaza enorm, se inregistreaza lent dar executa uluitor de rapid programele inregistrate (vezi injuraturi, reactii violente).

Constientul se aseamana cu memoria de lucru sau memoria RAM. Cu cat ai mai multa memorie RAM in creier (mai multi neuroni distribuiti constientului) esti mai inteligent, mai constient de sine si realizezi in timp real ce faci sau chiar inainte de a face ceva ce ar putea avea consecinte defavorabile, poti filtra eficient.

Off topic

Am citit doar analiza tranzactionala. Nu stiu cat de in profunzime merge Viktor Frankl cu explicarea sau analiza psihologia a comportamentelor patologice si a trairilor parazite.

Logoterapia = terapia prin sens Ideea centrală a lui Frankl este că principiul motivator fundamental din om este voinţa de sens, de a găsi şi a da sens vieţii sale.” Foarte vag. La fel poti spune si despre oamenii dependenti de jocuri psihologice, ca au gasit sensul vietii lor (sa joace rolul de fraier, de momeala, de alcoolic, de relatie, de Salvator, de Persecutor la datorie – sotia alcoolicului, mama-closca etc), dar depinde de joc, cat e de negativ. Pana si un joc care pare pozitiv si constructiv la prima vedere se poate dovedi epuizant si pana la urma secatuieste individul de viata. Daca nu sti exact ce faci, negativ sau pozitiv, ramai doar o marioneta intr-un joc psihologic, exact asa cum facem noi aici pe forum. E f greu sa te vezi pe tine insuti (dar nu imposibil), mult mai greu decat pe altul, din cauza asta colegii de la psihologie obisnuiesc sa isi faca un pic de terapie unii altora.

On topic

Conform AT-ului, oboseala psihica vine din scenariul de viata gresit, decis de copil in mica copilarie sub influenta directivelor-poruncilor parentale. Omul e manat in viata de biciul acestor porunci ale scenariului iar odihna nu are pentru ca nu se poate opri (compulsia la repetitie, care e vocea Copilului tatalui sau a mamei). Daca se opreste vocile critice parentale i-l cearta imediat. Daca pierde ritmul cu scenariul, i-l vor certa zi si noapte (va consuma atunci droguri, alcool sau pastile de la psihiatrie pentru a amuti aceste voci). Haituit de directivele parentale si neputandu-se odihni corespunzator din cauza vocilor critice din inconstient va deveni „obosit psihic cronic”. Permisiuni de a scapa din acest cerc vicios nu exista, ele vor fi primite in terapie, timp de luni sau ani (de aceea e mai bine sa nu sti aceste lucruri, nu ai nevoie de teorie ca sa te vindeci, doar de terapie; in momentul cand decizi sa acumulezi tu teoria atunci inseamna ca ai decis sa te terapiezi singur). In terapie pacientul beneficiaza de la terapeut de PERMISIUNE, PUTERE si PROTECTIE. Puterea terapeutului rezida in dominanta psihica asupra pacientului mai mare decat cea a parintelui pacientului. Protectia trebuie sa fie permanenta (pacientul are voie sa sune terapeutul in momentul cand simte ca recade). Puterea mai poate veni din energia grupului (de la ceilalti pacienti mai avansati in terapie), de aceea e bine ca terapia individuala sa fie suplinita de terapie de grup. Dupa ce pacientul beneficiaza de acesti trei P, va avea curajul sa traiasca viata conform cu proprile dorinte si nu dictata de poruncile parentale. Traind viata in mod real, creierul se va odihni si va elibera mult ravnitele endorfine care vindeca propriu zis creierul fara prozacuri sau alte substante straine. Daca imbolnavirea a survenit in 20 de ani de viata falsa, vindecarea va veni in cativa ani de viata reala, afara din scenariul patologic.

In familie exista in mare 3 realitati. Realitatea copilului, realitatea femeii-mamă si realitatea barbatului-tată. In prostia lor, fiecare crede ca realitatea sa e si a celorlalti. In desteptaciunea sa emotionala, individul realizeaza ca realitatea sa e doar a sa si ca exista o sumedenie de factori care distorsioneaza realitatea altor indivizi fata de a sa: apartenenta sexuala, calitatea de mama sau de tata, gusturile personale, meseria, etc.

Ceea ce aduce la un numitor comun realitatile membrilor unei familii e sentimentul, adica iubirea, care inseamna intelegere si acceptare a celuilalt in realitatea lui, nu a ta. Pentru a realiza asta, parintele trebuie sa fie capabil sa „citeasca” realitatea copilului si sa o respecte. Este mult mai usor daca s-a procedat la fel cu parintele pe vremea cand era el insusi copil.

La sate si in mediile de periferie sociala se intampla cam asa: copilul are putine permisiuni si limite aiurea (imorale cel mai adesea), uneori deloc (ajunge psihopat, mai ales daca e si agresat direct de parinte). Pentru a se dezvolta corect, un copil are nevoie de permisiuni corecte, limite corecte, pedepse corecte (ce inseamna corect se poate deduce din ce s-a mai scris anterior la postul asta).

Suprascenarizarea

Ce mi se pare mai grav in programarea parentala e intarirea continua a scenariului (scriptului) de catre parinte asupra copilului (suprascenarizarea). Cel mai probabil motiv de a face asta e ca parintele sa scape de propria sa programare negativa. Sa zicem ca un parinte are urmatoarele „porunci” parentale de la proprii sai parinti „nu exista”, „nu trai”, „inebuneste”. Pentru a putea amana efectul lor asupra propriei persoane, parintele are nevoie de a plasa aceste porunci, intr-una, copilului sau. Daca nu are copii, partenerului de viata sau prietenilor apropiati. Se numeste in AT „jocul cartofului fierbinte” si se practica non stop in familiie de alcoolici agresivi, decompensati. Mai demult, la alta postare spuneam ca poti sa rezisti multa vreme in nevroza-depresie daca ai pe cine baga in psihoza. Altfel intri mai repede in psihoza decat era prevazut.

Am observat familii unde parintii au plasat cu succes propriilor copii ceea ce ei nu puteau duce in spinare si cat timp copiii sunt la pamant parintii agresori se afla la linia de plutire evitand o agresiune reciproca prea dura intre ei (sot-sotie). Copiii isi indeplinesc foarte bine rolul de tampon intre cei doi agresori. Cat timp copiii vor ramane la psihiatrie cu un diagnostic clar si greu, constiinta parintelui agresor e la adapost sigur.

Apoi am observat o familie cu doi copii, frate si sora. Parintii alcoolici agresivi s-au anihilat reciproc. Mama s-a curatat de ciroza mai repede. Din femeia finuta care stia sa faca cadouri si sa ofere iubire a devenit o bruta care incepuse sa-si urasca fiica (fiica care o vreme si-a ingrijit cu devotament parintii distrusi de depresie si alcoolism cronic) si facea in dementa ei alcoolica proiectii asupra propriului baiat. Copiii, fata si baiatul, structuri puternice zic eu, nu au permis (inca) activarea, intrarea in executie a poruncilor parentale primite (si le doresc sa nu o faca niciodata). Acest lucru a cauzat exacerbarea poruncilor parentale in parintii insisi pana s-au distrus. Desi acesti doi parinti au fost oameni f frumosi fizic, in final au sfarsit in ruina fizica prematura. Ma asteptam ca doi oameni frumosi sa aiba motive in plus de a se accepta si a se iubi. Mai ales ca au avut noroc si de doi copii si mai frumosi, sanatosi si puternici psihic si fizic.

Concluzia mea e ca daca in familie copiii sunt slabi si decompenseaza psihiatric in locul parintilor, parintii agresori nu decompenseaza psihiatric decat poate foarte tarziu, la 70 de ani sau niciodata. Daca copiii au structura mai puternica, suficient cat sa reziste psihic agresiunii parentale, parintii agresori decompenseaza psihiatric pentru ca vin bot in bot. Un copil puternic nu poate fi agresat puternic sau la infinit. Si daca nu poti sa-l agresezi, iti indrepti atentia spre sotie, nu? Daca sotia moare, incepi sa faci viata grea orataniilor din ograda.

De ce exista sot agresor, sau sotie tanguitoare, jeluitoare, care e motivatia acestor cupluri de a sta impreuna pana la distrugere totala am mai scris la celelalte postari.

p.s. poruncile parentale nu se nasc din senin in capul parintilor, ele sunt bijuterie de familie si de neam, se transmit din generatie in generatie, se amplifica, fac parte dintr-un scenariu de viata agravant pana neamul respectiv dispare. Astfel numarul nebunilor si sinucigasilor ramane constant intr-o populatie. Selectie naturala.

Un adolescent care se taie pe maini nu are permisiunea parentala de a exista, de a trai. A fost agresat mult peste saturatie de parinti. Se taie pe maini (se autoagreseaza) pentru a compensa/defula agresiunea suferita, pentru a nu agresa pe altii. Altii aleg sa delireze in carti de 1500 de pagini, sa lipeasca foi pe biserici in care sa ameninte lumea cu distrugeri iminente. Nu poti sti ce canal ilogic va gasi agresiunea refulata pentru a defula. De exemplu o fata violata poate alege sa se arunce de la etaj in loc sa se taie pe maini sau sa devina prostituata. Depinde de puterea interdictiei, cat de tare si cum anume i s-au negat drepturile existentiale celui agresat de catre agresor.

Mai 11, 2008 - Posted by | Uncategorized

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: