Harmony

& other dreams…

2 povesti cu maimute (sophia)

Un grup de oameni de stiinta au pus intr-o cusca cinci maimute si inmijlocul custii o scara, iar deasupra scarii o legatura de banane. Cand omaimuta se urca pe scara sa ia banane, oamenii de stiinta aruncau o galeata cu apa rece pe celelalte care ramaneau jos.Dupa ceva timp, cand o maimuta incerca sa urce scarile, celelalte nu olasau sa urce. Dupa mai mult timp nici o maimuta nu se mai suia pe scara, in ciuda tentatiei bananelor. Atunci oamenii de stiinta au inlocuit o maimuta. Primul lucru pe care l-a facut aceasta a fost sa se urce pe scara, dar a fost trasa inapoi de celelalte si batuta. Dupa cateva batai nici un membru al noului grup nu se mai urca pe scara. A fost inlocuita o a doua maimuta si s-a intamplat acelasi lucru. Prima maimuta inlocuita a participat cu entuziasm la baterea novicelui. Un al treilea a fost schimbat si lucrurile s-au repetat. Al patrulea si in fine al cincilea au fost schimbati.In final, oamenii de stiinta au ramas cu cinci maimute care, desi nuprimisera niciodata o baie cu apa rece, continuau sa loveasca maimutele care incercau sa ajunga la banane. Daca ar fi fost posibil ca maimutele sa fie intrebate de ce ii bateau pe cei care incercau sa se catere pescara,raspunsul ar fi fost: „Nu stim. Lucrurile intotdeauna au fost asa aici…”Va suna cunoscut?”arnhem-283sml.jpg” O povestire despre schimbarea socialascrisa de Ben Keyes jr.Maimuta japoneza, Macaca Fuscata, a fost observata in habitatul sau natural mai bine de 30 de ani. In 1952, pe insula Koshima, oamenii de stiinta ofereau maimutelor cartofi dulci, pe care ii puneau pe nisip ca sa le ademeneasca sa se apropie. Maimutelor le-a placut gustul cartofilor dulci, dar nu le-a placut prea mult nisipul care se lipise de bucatelele umede, si se strambau in tot felul, scuipand ca sa scape de nisipul din gura.O maimutica de 18 luni careia i se daduse numele de Imo a avut o idee: sa spele cartofii intr-un izvor din apropiere. Mama ei a considerat ideea ca fiind buna, si s-a apucat sa spele si ea pentru puii mai mici si pentru ea insasi. Prietenii de joaca ai lui Imo s-au uitat cu atentie, si s-au dus fiecare la mamele lor, sa le arate ce minune au descoperit. Aceasta inovatie culturala a fost in mod gradat adoptata si de membrii mai conservativi si mai orgoliosi ai tribului, desi cu greutate, pentru ca ei mai greu accepta sa invete de la copii. Acest eveniment a fost consemnat si inregistrat de catre oamenii de stiinta, intre anii 1952 si 1958. Schimbarea s-a facut cu cea mai mare usurinta la generatia tanara, adultilor se pare le-a venit mai greu, multi au continuat sa manance cartofii cu nisip si sa scuipe nisipul prins de cartofi, asa cum facusera intotdeauna.Apoi s-a intamplat ceva ce a uimit oamenii de stiinta. In toamna anului 1958, un anumit numar de maimute din insula Koshima (si anume 99) erau capabile sa spele cartofii. Intr-o dimineata, maimuta cu nr. 100 a inceput si ea sa spele cartofii la izvor, asa cum faceau cele tinere. Din momentul respectiv, schimbarea care se facuse gradat si cu mult efort, a inceput sa se faca brusc si foarte rapid, o adevarata schimbare ideologica adusa de constiinta combinata a unui anumit numar de maimute in relatie cu un nou concept.Dar lucrurile nu s-au oprit aici. Cercetatorii care urmareau si maimutele de pe alte insulite din arhipelag au observat cu uimire cum colonii intregi de maimute de pe alte insule au inceput din toamna respectiva sa spele cartofii, fara sa le fi invatat nimeni. S-a ajuns astfel la concluzia ca atunci cand un anumit numar de fiinte ajung la un anumit nivel de intelegere, sau asimileaza un concept nou, acest concept se comunica mental intre indivizii de aceeasi specie.Desi numarul se poate sa varieze, acest fenomen a fost numit „fenomenul maimutei nr,100”, si el spune faptul ca daca numai un anumit numar de persoane poseda o anumita cunoastere si o ascunde de cei din jur, ea va ramane blocata si nu se va extinde si in constiinta celor din jur. In schimb daca se face comunicarea mentala si deschisa care sa asigure raspandirea unui concept util pentru cei din jur, se produce un camp intreg vibrational la care din ce in ce mai multi indivizi au acces si din care fiecare poate sa isi insuseasca lectia, dupa nevoie.Si aici se pune intrebarea: oare cine dintre noi este persoana cu nr. 100? „

Decembrie 25, 2007 - Posted by | Uncategorized

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: